Definita cuvantului catari
CATARI (‹ gr. katharós „curat”) s. m. pl. Adepții unei erezii din sec. 11-13, răspîndită în Europa apuseană (în special în Italia, Flandra, S Franței), cu precădere în rîndurile meseriașilor și țăranilor. Condamnau lumea materială, considerată ca o creație a diavolului, chemînd la o viață castă și austeră în vederea unirii cu Dumnezeu. Învățătura lor a stat la baza ereziei albigenzilor.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu catari
SPINTARI-/SPINTERO- elem. „scânteie”. (< fr. spinthari-, spinthéro-, cf. gr. spintharis, spinther) Vezi definitia »
terfári s.m. pl. (reg.) rudeniile și invitații din partea miresei. Vezi definitia »
pădurí, pădurésc, vb. IV (reg.) 1. a tăia lemne din pădure (pentru propria gospodărie). 2. (refl.; despre vița de vie) a crește mare și stufoasă. Vezi definitia »
BAMBARI, oraș în S Rep. Centrafricane; 52,1 mii loc. (1988). Nod de comunicații. Centru comercial (bumbac, cauciuc). Prelucr. bumbacului. Vezi definitia »
simberí, simberésc, vb. IV (înv.) a presupune. Vezi definitia »