Definita cuvantului asufla
a sufla (ceva) de sub nasul cuiva expr. a-și însuși un lucru care aparține de drept altuia sau pe care ar dori să și-l însușească altcineva.

Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu asufla
SIGILÁ vb. I. tr. A aplica un sigiliu, a pecetlui. [< lat. sigilare, cf. it. sigillare]. Vezi definitia »
FILÁ vb. I. 1. tr. A transforma un material textil în fire sau în ață. 2. tr. A răsfira în mână, pe rând, cărțile de joc. 3. tr. A urmări (pe cineva) discret, fără a fi observat de acesta. 4. tr. (Muz.) A crește treptat de la piano la forte și a descrește în același fel o notă prelungită. 5. tr. A tăia șuvițe de păr pentru a-l rări. 6. tr. (Mar.) A desfășura lent o parâmă, o manevră sau lanțul ancorei. 7. intr. (Despre fitilul de lampă, p. ext. despre lămpi) A arde cu pâlpâiri și scoțând fum. 8. tr. A zbura orizontal la înălțime mică, reducând viteza pentru aterizare. [< fr. filer, it. filare]. Vezi definitia »
STILÁ, stilez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) forma, a (se) deprinde să se comporte conform regulilor de bună creștere, specifice oamenilor civilizați, culți. – Din fr. styler. Vezi definitia »
ÎNTÂMPLÁ, pers. 3 întấmplă, vb. I. Refl. unipers. 1. (Despre fapte, evenimente) A se petrece, a se produce, a avea loc. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. „cu” sau determinat printr-un substantiv sau un pronume în dativ, indicând persoana sau obiectul la care se referă acțiunea exprimată de verb) Ce i s-a întâmplat? Ce se întâmplă cu cartea promisă? 2. A (i) se ivi (cuiva) prilejul; a se nimeri să fie într-un anumit loc (incidental). Mi s-a întâmplat să fiu de față. – Probabil lat. *intemplare. Vezi definitia »
COLÁ3 vb. I. tr., refl. a (se) combina, a (se) asorta. II. refl. 1. a se împreuna; a trăi în concubinaj. 2. (despre îmbrăcăminte) a se lipi de corp. (< fr. coller) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z