SÁLĂ s. f. 1. încăpere mare destinată spectacolelor, unor manifestări sportive etc. ◊ totalitatea persoanelor adunate într-o sală (1). 2. încăpere mare într-un apartament; antreu, vestibul. 3. coridor. (< fr. salle, it. salla) Vezi definitia »

trúdă (-de), s. f. – Muncă grea, strădanie, efort. Sl. trudŭ „muncă” (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 424; Conev 66), cf. sb., cr. trud. – Der. trudi, vb. (a se obosi, a se strădui, a munci din greu), din sl. truditi „a chinui”; trudnic, adj. (obositor, epuizant), din sl. trudĭnikŭ; trudelnic, adj. (trudnic, obositor), rar. Vezi definitia »

PSEUDOSFÉRĂ s.f. (Mat.) Suprafață de rotație generată de o traiectorie care se rotește în jurul asimptotei ei. [< pseudo- + sferă, după germ. Pseudosphäre]. Vezi definitia »

saielúță², saielúțe, s.f. (reg.) obiect de îmbrăcăminte mic confecționat din saia (țesătură fină de lână sau bumbac). Vezi definitia »

otáștină (otáșniță), s.f. (înv.) impozit, dare pe vin. Vezi definitia »