MONOCULTÚRĂ s. f. 1. sistem de cultivare permanentă pe un teren a unui singur soi de plante. 2. predominare a unei singure plantații (de cafea, cacao etc.). (< fr. monoculture) Vezi definitia »

ÎNCADRATÚRĂ, încadraturi, s. f. (Livr.) Ramă. – Din it. inquadratura. Vezi definitia »

PRINCIPÉSĂ s. f. fiică de suveran; soție, fiică de principe; prințesă. (< it. principessa) Vezi definitia »

BĂBÁICĂ, băbăici, s. f. (Reg.) Vâslă. – Ucr. babájka. Vezi definitia »

LACÁZĂ s. f. enzimă din sfeclă, ciuperci, fructe etc. (< fr. laccașe) Vezi definitia »