TRIBÚNĂ s.f. 1. Estradă, loc înălțat de unde vorbesc oratorii ♦ (fig.) focar de răspândire a unor idei, teorii etc. 2. Construcție platformă de unde publicul sau un număr restrâns de persoane pot asista la festivitate, la o demonstrație etc. ♦ construcții anexe ale terenurilor de sport, destinate spectatorilor. 3. Galerie deasupra navelor laterale ale unei biserici; emporă. (cf. fr. tribune, it., lat. tribuna) Vezi definitia »

MĂTĂSÂNĂ adj. f. (Pop.; despre iarbă) Mătăsos. – Din mătase + suf. -ină. Vezi definitia »

ZBUCIUMĂTÚRĂ, zbuciumătúri, s. f. Agitație, mișcare prelungită. (zbuciuma + suf. -ătură) Vezi definitia »

POLÉNĂ s. f. imagine de animal, figură statuară care se sculpta ca ornament pe prora navelor. (< it. polena) Vezi definitia »

RÍNĂ, rine, s. f. Jgheab prin care metalele și aliajele topite se scurg din cuptoare în oalele de turnare sau de transport. – Din germ. Rinne. Vezi definitia »