SEVÁI, sevaiuri, s. n., (Turcism înv.) Țesătură de mătase cu fire de aur sau de argint. [Var.: suvái, s. n.] – Din tc. sevayi. Vezi definitia »

huleái, huleáiuri, s.n. (reg.) chef, beție, guleai. Vezi definitia »

MONORÁI s.n. Cale ferată terestră sau, mai ales, suspendată, alcătuită dintr-o singură șină; monoșină. [< fr. monorail]. Vezi definitia »

zúmbai-zúmbai / zúmba-zúmba (rar) interj. Vezi definitia »

mái (máiuri), s. n. – Pisălog. – Mr. mal’u, megl. mal’. Lat. malleus (Diez, I, 258; Pușcariu 1057; Candrea-Dens., 1038; REW 5268), cf. alb. maj (Meyer 235), it. maglio, prov. malh, fr. mail, cat. mall, sp. majo, port. malho. – Der. măior, s. n. (mai mic), der. în rom. (după Candrea-Dens., 1039, direct din lat. malleolus); măiug, s. n. (mai, pisălog). Sb. malj poate proveni din rom. (Candrea, Elemente, 403) sau din it.; sb. maljuga poate proveni din rom. sau să fie der. în interiorul sb. (după Cihac, II, 133 ar fi sursa rom.). Vezi definitia »