Definita cuvantului cătină
CĂTINĂ (lat. catena) s. f. Denumirea regională a șapte specii de plante: c. albă, c. de garduri, c. mică, c. roșie, c. cuscută, holeră (3), spin (2). ♦ C. albă = arbust sau arbore de talie mică (c. 6 m), alburiu, foarte ramificat, cu lujeri cenușii-argintii, spinoși, păroși, decorativi (Hippophäe rhamnoides). C. roșie = numele a două specii de arbuști, spinoși, de c. 3 m înălțime, cu ramuri maro-roșietice, erecte (Tamarix tetranda) sau purpurii (Tamarix ramosissima) și flori mici, rozee.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu cătină
pațaílă s.m. sg. (reg.) persoană bâlbâită, gângavă; pațareagă. Vezi definitia »
MÍLĂ s.f. Unitate de măsură pentru lungimi, ale cărei mărimi variază în diverse țări. ◊ Milă marină = măsură de lungimi maritime, egală cu 1852 m. [Cf. lat. mille]. Vezi definitia »
DISIDÉNȚĂ s.f. Deosebire de opinii (față de o majoritate); sciziune, schismă; dezacord. ♦ Grup de persoane care susțin o părere diferită de aceea a majorității; sciziune care ia naștere în urma unei asemenea situații. [Var. dizidență s.f. / cf. fr. dissidence, lat. dissidentia]. Vezi definitia »
BARIÉRĂ, bariere, s. f. 1. Bară mobilă cu care se oprește temporar trecerea peste o șosea, peste o linie ferată etc.; p. ext. loc unde se întretaie o șosea cu o linie ferată. ♦ Dispozitiv de siguranță a circulației într-o mină. ♦ Fig. Obstacol, piedică. 2. Loc pe unde se intră în oraș și unde se încasau altădată taxele pentru mărfurile care se aduceau spre vânzare; p. ext. periferie. [Pr.: -ri-e-]. – Fr. barrière. Vezi definitia »
HIÁDĂ s.f. Divinitate, nimfă a norilor încărcați de ploaie. [Pron. hi-a-. / < gr. Hyades – numele celor șapte stele din capul constelației Taurului, care prevestesc ploaie]. Vezi definitia »