NUTRÉȚ, nutrețuri, s. n. Nume dat plantelor recoltate care servesc ca hrană animalelor domestice erbivore; hrana animalelor erbivore constituită din aceste plante; furaj. ♦ P. gener. (Pop.) Hrană pentru animale. – Lat. nutricium. Vezi definitia »

șnaiț, -ă, s.n., s.f. (reg.) 1. (s.n.) cărare prin pădure pe care se trag buștenii. 2. (s.n.) vârf, culme. 3. (s.f.) fâșie de pământ între două dealuri. Vezi definitia »

inéț s.m. (reg.) numele unei plante. Vezi definitia »

MITITELÚȚ, -Ă, mititeluți, -te, adj. Diminutiv al lui mititel. – Mititel + suf. -uț. Vezi definitia »

GRÂULÉȚ s. m. Grâușor (1). [Pr.: grâ-u-] – Grâu + suf. -uleț. Vezi definitia »