STÂNCĂ, stânci, s. f. 1. Bloc mare de piatră (în munți), de obicei cu pereții drepți și colțuroși; stană. 2. Fig. Obstacol, dificultate mare. – Et. nec. Vezi definitia »

ORCHÉSTRĂ s. f. 1. partea cea mai joasă a teatrelor antice grecești, unde se executau dansurile și în care stătea corul. 2. ansamblu instrumental în care instrumentele sunt aranjate pe partide. 3. loc (între scenă și public) unde stă orchestra într-un teatru etc. (< fr. orchestre, germ. Orchester, it. orchestra) Vezi definitia »

BÁȘCĂ, băști, s. f. (Înv. și reg.) Beci, subsol. – Pol. baszta. Vezi definitia »

REMÍZĂ s. f. I. 1. partidă de șah în care cei doi jucători consimt reciproc la un rezultat de egalitate. 2. formă de retribuire a muncii sub formă de cotă procentuală în funcție de munca prestată și rezultatele obținute. 3. operație financiară de achitare a unei datorii în străinătate prin transmiterea către un creditor a unui document de plată. ◊ comision; reducere, rabat. II. 1. clădire destinată pentru adăpostirea (auto)vehiculelor rutiere, mașinilor agricole, locomotivelor etc. 2. pădurice care servește ca loc de adăpost pentru vânat. (< fr. remise) Vezi definitia »

DISCOTÉCĂ s. f. 1. colecție de discuri (2); (p. ext.) mobilă pentru aceasta. 2. loc de reuniune, club unde se poate asculta muzică sau dansa după muzică înregistrată. (< fr. discothèque) Vezi definitia »