Definita cuvantului tăvăleală
TĂVĂLEÁLĂ, tăvăleli, s. f. 1. Bătaie, trânteală; rostogolire. 2. Fig. (În expr.) A (o) duce (sau ține) la tăvăleală = a) (despre oameni) a fi rezistent la eforturi fizice; b) (despre lucruri) a nu se strica ușor. – Tăvăli + suf. -eală.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tăvăleală
GLÉBĂ s.f. (Liv.) Brazdă de pământ. ◊ Servitute a glebei = colonat; adscript (al) glebei = colon, serv. [< cf. it., lat. gleba]. Vezi definitia »
POHFÁLĂ, pohfale, s. f. (Înv.) 1. Laudă, slavă, preamărire. 2. Pompă, fast, strălucire. 3. Mândrie, trufie, orgoliu. [Var.: pofálă s. f.] – Din sl. pohvala. Vezi definitia »
stafidă, stafide s. f. om firav / sfrijit / pipernicit. Vezi definitia »
ANAGENÉZĂ s. f. Regenerare a țesuturilor vii distruse accidental. – Din fr. anagenèse. Vezi definitia »
petrílă s.f. (reg.) drum pietros, neasfaltat. Vezi definitia »