Definita cuvantului bubuitor
BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bubuitor
ÎNCETINITÓR, încetinitoare, s. n. Dispozitiv care micșorează viteza unor sisteme tehnice ♦ (În expr.) Cu încetinitorul = procedeu cinematografic de obținere a încetinirii mișcării. – Încetini + suf. -tor. Vezi definitia »
lucrator cu drujba Vezi definitia »
NEVĂTĂMATÓR adj. v. INOFENSIV. Care nu face rău; nevătămător, neofensiv. [DEX '98] Vezi definitia »
APĂSĂTÓR, -OÁRE, apăsători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care asuprește, oprimă. Care copleșește, chinuiește. 2. S. n. (Tehn.) Călcător (III 1). – Apăsa + suf. -ător. Vezi definitia »
corespunzator Vezi definitia »