Definita cuvantului tânguitor
TÂNGUITÓR, -OÁRE, tânguitori, -oare, adj. (Despre sunete, glasuri etc.) Care se tânguiește; plin de durere; plângător, jalnic, tânguios. ♦ Trist. [Pr.: -gu-i-] – Tângui + suf. -tor.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tânguitor
LÍBER-CUGETĂTÓR, liberi-cugetători, s. m. Adept al unui curent ideologic care promovează o atitudine critică față de religie și față de biserică. – Liber2 + cugetător (după fr. libre-penseur). Vezi definitia »
ÎMPRĂȘTIETÓR, -OÁRE, împrăștietori, -oare, adj. 1. (Rar) Care împrăștie; care difuzează. 2. (Înv.) Risipitor. [Pr.: -ti-e-] – Împrăștia + suf. -tor. Vezi definitia »
DECAPATÓR, decapatori, s. m. (Chim.) Decapant. – Decapa + suf. -tor. Vezi definitia »
SINTETIZÓR s. n. 1. instrument electric cu claviatură, comutatoare de filtre, posibilități de memorizare etc., având o largă paletă de timbre și sonorități, în muzica electronică, ușoară și de film. 2. aparat electronic complex care permite efectuarea sintezei cuvintelor; procesor electronic care reduce redundanța semnalelor vorbirii umane în scopul manipulării lor cu eficiență maximă în diferite sisteme. (< fr. synthétiseur) Vezi definitia »
TRANSFOCATÓR, transfocatoare, s. n. Obiectiv cu distanța focală variabilă continuu, folosit în cinematografie sau la televiziune pentru a obține efectul de apropiere sau de depărtare rapidă de subiect. – Din rus. transfokator. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z