ARHETÍP s. n. 1. (fil.; la Platon) modelul prim, inițial, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezentări imperfecte și copii ale sale. ◊ fiecare din modulii ancestrali universali ai intuiției și intelectului care apar, potrivit psihologiei abisale, în vis și în mituri. 2. tip originar, prim. 3. original (manuscris, operă) după care se fac reproduceri. (< fr. archétype, lat. archetypum) Vezi definitia »

STEREOTÍP s.n. Planșă sau tipar solid reprezentând copia unui zaț sau a unui clișeu, care servește la tipărirea edițiilor unei lucrări de mare tiraj. [< fr. stéréotype, cf. gr. stereos – solid, typos – caracter]. Vezi definitia »

jip (jípi), s. m. – 1. Snop, legătură. – 2. Arbust, tufiș. – 3. Par, bîtă. Mag. zsúp „snop” (Scriban). În Banat. – Der. jipan, s. m. (arbust; par). Vezi definitia »

PROTEROTÍP s. n. tip primar, originar al unui taxon. (< fr. protérotype) Vezi definitia »

PRINȚÍP s. n. v. principiu. Vezi definitia »