BARCAGÍU, barcagii, s. m. Cel care (are meseria de a) conduce o barcă; luntraș. – Din barcă + suf. -(a)giu. Vezi definitia »

LÍTIU s. n. metal alcalin, alb-argintiu, moale și foarte ușor, sub formă de alumosilicați. (< fr. lithium) Vezi definitia »

CAZANGÍU, cazangii, s. m. 1. Meseriaș care construiește sau repară cazane (1, 2), care muncește într-o cazangerie. (1). 2. Muncitor care supraveghează și alimentează cazanele generatoare de forță motrice. – Din tc. kazanci. Vezi definitia »

PARTICÍPIU s. n. mod verbal nepersonal și nepredicativ, cu forme deosebite după gen și număr, care exprimă acțiunea suferită de un obiect. (< lat. participium, fr. participe) Vezi definitia »

CONCÉDIU s. n. interval de timp în care angajații sunt scutiți, în temeiul legii, de a presta muncă. (<concedia, după fr. congé) Vezi definitia »