bótă (bóte), s. f. – Băț, toiag, par. – Var. boată. Mag. bot (DAR), din sl. bŭtŭ; prin urmare este dubletul lui bîtă. Se folosește în Mold. și Trans. – Der. botaș, s. m. (hăitaș); botcă, s. f. (bobîrnac), pe care DAR îl derivă de la botă „butoi”; botei (var. botău), s. n. (turmă), pus în legătură de Diculescu, Elementele, 444, cu gr. βότον, și cu botă de Drăganu, Dacor., VI, 263; botie, s. f. (inflorescență). Vezi definitia »

FRANCHÍZĂ s.f. 1. (Mat.) Parte exceptată dintr-un total, exprimată în procente. 2. Clauză cuprinsă în polița de asigurare în virtutea căreia asigurătorul este exonerat de obligația de a-l despăgubi pe asigurat. 3. Scutire de taxe vamale acordată pentru bunurile importate. (cf. engl., fr. franchise) Vezi definitia »

AGURIJOÁRĂ, agurijoare, s. f. Plantă erbacee decorativă, cu flori galbene, albe, portocalii, roz sau roșii, care se deschid numai la soare (Portulaca grandiflora). – Din aguridă + suf. -ioară. Vezi definitia »

fulícă s.f. (reg.) nume de plantă; fulău, romaniță-puturoasă. Vezi definitia »

POHFÁLĂ, pohfale, s. f. (Înv.) 1. Laudă, slavă, preamărire. 2. Pompă, fast, strălucire. 3. Mândrie, trufie, orgoliu. [Var.: pofálă s. f.] – Din sl. pohvala. Vezi definitia »