TOCMĂGÉI s. m. pl. 1. (Reg.) Diminutiv al lui tocmagi. 2. Numele mai multor specii de ciuperci cu corpul subțire și foarte ramificat, care cresc de obicei la baza trunchiurilor unor copaci (Cavaria). – Tocmagi + suf. -ei. Vezi definitia »

sleí (-iésc, -ít), vb. – 1. A goli, a deseca o fîntînă pentru a o curăța. – 2. A evacua apa. – 3. A secătui, a istovi. – 4. A epuiza, a consuma, a uza. – 5. (Înv.) A filtra, a topi. – 6. A bate, a amesteca mazărea cu fasolea pentru a face o pastă. – 7. (Refl.) A se închega, a se coagula. Sl. sŭliti, sŭlijati „a topi” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; cihac, II, 168), cf. leit, sloi. Vezi definitia »

oceí, oceiésc, vb. IV (înv.) a se descuraja, a desnădăjdui. Vezi definitia »

ulei Vezi definitia »

cercei rotunzi, tortite de diverse marimi, mici, medii, mari Vezi definitia »