INTRODÚS, -Ă adj. (despre oameni) cu legături multe. ◊ priceput, cunoscător temeinic al unei chestiuni. (< introduce) Vezi definitia »

SUPÚS, -Ă, supuși, -se, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Ascultător, plecat, smerit. ♦ Umilit, servil. 2. (Înv. și reg.) Așezat sub...; ascuns, pitit. II. S. m. și f. (Urmat de determinări care indică statul în discuție) Persoana care aparține, prin cetățenie, unui anumit stat; persoană aflată sub o protecție specială de ordin juridic a unui stat, fără a fi cetățean cu drepturi depline. ♦ (Înv.; la pl.) Locuitorii unei țări care depind de o autoritate centrală. – V. supune. Vezi definitia »

HIPOCAMPUS, s.n. parte a creierului care constă în principal în materie cenușie și care are un rol important în procesul de memorare. Vezi definitia »

HINDÚS, -Ă adj., s. m. f. 1. indian² (I, 1). 2. hinduist. (< fr. hindou) Vezi definitia »

predispus a fi pus persuadat. predispus la a prelua fara discernamant. Vezi definitia »