ÎMPLETITÚRĂ, împletituri, s. f. Fel de a împleti. ♦ (Concr.) Produs obținut prin împletire. – Împleti + suf. -tură. Vezi definitia »

PROCURATÚRĂ s. f. organ de stat cu supravegherea aplicării și respectării legilor, trimiterea infractorilor în fața justiției, susținerea acuzării înaintea instanțelor judecătorești, precum și reprezentarea intereselor statului în instanță. (< rus. prokuratura) Vezi definitia »

BERGAMÓTĂ/PERGAMOTĂ s. f. soi de pere mari, rotunde, galbene, zemoase și aromate. ◊ (adj.) pere ĕ. (< fr. bergamote, it. bergamotta) Vezi definitia »

a face poștă expr. a comite un viol în grup; a întreține raporturi sexuale pe rând cu aceeași femeie. Vezi definitia »

cucuioáră, cucuioáre, s.f. (reg.) 1. umflătură, cucui, cocor, țugui, neoacă, bolfă, motâlcă. 2. vârf de deal, pisc. Vezi definitia »