BISMUTÍNĂ s. f. Sulfură de bismut naturală. – Fr. bismuthine. Vezi definitia »

ENDOTOXÍNĂ s. f. toxină prezentă în microorganisme, care nu este eliberată decât după moartea acestora. (< fr. endotoxine) Vezi definitia »

șotroágă, șotroáge, s.f. (reg.; deprec.) 1. încălțăminte veche, uzată sau prea mare, nepotrivită pe picior. 2. obiect vechi, uzat, de proastă calitate. 3. persoană infirmă sau în vârstă. Vezi definitia »

MÁNĂ s. f. 1. Lichen comestibil care crește pe stânci în forma unor mici ghemuri cenușii, purtate uneori în locuri foarte depărtate, unde cad ca o ploaie (Lecanora esculenta); p. ext. pâine făcută din acest lichen. ♦ Fig. Rod; frupt. ♦ Belșug, abundență. 2. Numele mai multor boli ale plantelor cultivate, cauzate de anumite ciuperci parazite. 3. Compus: mană-de-ape = plantă erbacee toxică din familia gramineelor, cu frunze lanceolate și cu flori hermafrodite dispuse în spicule, care crește în preajma apelor și prin mlaștini (Glyceria aquatica). 4. Rouă sau ploaie de vară pe vreme însorită, care are un efect dăunător asupra dezvoltării plantelor; p. ext. stricăciune provocată de soarele prea fierbinte care apare imediat după ploaie. – Din sl. mana, ngr. mánna. Vezi definitia »

ieftineáță s.f. (înv.) v. ieftenșúg. Vezi definitia »