trebuí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. trébuie, imperf. 3 sg. trebuiá, 3 pl. trebuiáu, viit. 3 pl. vor trebuí; conj. prez. 3 să trebuiáscă Vezi definitia »

străduí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se străduiéște / se strắduie, imperf. 3 sg. se străduiá; conj. prez. să se străduiáscă / să se strắduie Vezi definitia »

mufluí pers. 3 sg. múfluie, vb. IV (reg.) a produce un zgomot specific în timpul mâncării. Vezi definitia »

hlăduí, hlăduiésc, vb. IV (reg.) 1. a scăpa teafăr (dintr-o încercare), a se însănătoși. 2. a reuși, a izbuti. 3. a termina, a sfârși. Vezi definitia »

TĂLPĂLUÍ, tălpăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A tălpui. – Din magh. talpalni. Vezi definitia »