hlamídă (hlamíde), s. f. – Mantie. – 2. Mantie împărătească. Ngr. χλαμύδα, în parte prin intermediul sl. chlamida (sec. XVII) și modern din fr. chlamyde, cu primul sens. Vezi definitia »

MIERLÚȘCĂ, mierluște, s. f. (Reg.) Mierliță. – Mierlă + suf. -ușcă. Vezi definitia »

zăpadă s. f. sg. (tox.) cocaină. Vezi definitia »

stoboreálă s.f. (înv. și reg.) șir de scânduri, de ostrețe bătute de-a lungul unui pridvor, a unei prispe, pentru a forma balustrada. Vezi definitia »

SINGENÉZĂ s.f. (Geol.) Stadiu în evoluția rocilor sedimentare corespunzând timpului de formare a sedimentelor. [< fr. syngenèse, cf. gr. syn – cu, genesis – naștere]. Vezi definitia »