MOLETIÉRĂ, moletiere, s. f. Obiect de îmbrăcăminte militară format dintr-o fâșie de stofă, cu care se înfășoară pulpa piciorului, peste pantalon, de la gleznă până sub genunchi. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. molletière. Vezi definitia »

LEUCÓZĂ s.f. Leucemie. [< fr. leucose]. Vezi definitia »

PALÉTĂ s.f. 1. Plăcuță de lemn, de obicei ovală, pe care pictorii își amestecă culorile când lucrează. ♦ (p. ext.) Denumire dată gamei cromatice specifice unui pictor sau unei lucrări. ♦ (Arheol.) Obiect de formă plată, geometrică sau animalieră, din șist, pe care se crede că erau preparate culorile. 2. Plăcuță rotundă cu mâner care se folosește pentru lovirea mingii la tenisul de masă. 3. Organ al turbinelor sau al roților hidraulice care conduce fluidul; pală mică. 4. (Mar.) Platformă folosită în porturi și pe nave la manipularea și la stivuirea unor mărfuri. [< fr. palette]. Vezi definitia »

ELECTROCARDIOGRÁMĂ, electrocardiograme, s. f. Înregistrare grafică a tensiunii și a curenților electrici care însoțesc activitatea musculară a inimii. [Pr.: -di-o-] – Din fr. électrocardiogramme, germ. Elektrokardiogramm. Vezi definitia »

SMÂRCÂIÁLĂ, smârcâieli, s. f. (Reg.) Smiorcăit¹. – Smârcâi + suf. -eală. Vezi definitia »