Definita cuvantului bunăcuviință
BUNĂ-CUVIÍNȚĂ s. f. Purtare cuviincioasă. V. politețe. [Gen.-dat.: bunei-cuviințe] – Din bună + cuviință.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bunăcuviință
METEORÍTICĂ s.f. Ramură a astronomiei care studiază meteoriții. [Gen. -cii. / < fr. météoritique]. Vezi definitia »
ARTERÍTĂ, arterite, s. f. Boală care constă în inflamarea unei artere. – Din fr. artérite. Vezi definitia »
INFRASTRUCTÚRĂ, infrastructuri, s. f. 1. Ansamblul elementelor care susțin partea principală a unei construcții, care o fixează de teren și care transmite acestuia forțele. 2. Ansamblul instalațiilor de la sol necesare pentru decolarea, aterizarea, adăpostirea și întreținerea avioanelor. 3. Sistem de relații între elementele fundamentale ale unui macrosistem (social). – Din fr. infrastructure. Vezi definitia »
FOSFÉNĂ s. f. halucinație vizuală sub forma unor puncte luminoase la apăsarea pleoapelor cu ochii închiși sau spontan, în unele boli; fotopsie. (< fr. phosphène) Vezi definitia »
AURÓRĂ s.f. 1. Lumină care precedă răsăritul soarelui; zori de zi. ◊ Auroră polară (boreală sau australă) = lumină difuză, roșie sau verde, care colorează cerul în timpul nopții, în anumite perioade, în regiunile polare. 2. (Fig.) Început, zori (ale unei perioade etc.). [Pron. a-u-, pl. -re. / < lat. aurora, cf. it. aurora, fr. aurore]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z