Definita cuvantului burghiu
BURGHÍU, burghie, s. n. Unealtă de oțel în formă de spirală, cu vârful și muchiile ascuțite, care, prin mișcarea de înșurubare ce i se imprimă, execută găurirea materialelor. ◊ Burghiu de foraj = unealtă de foraj în formă de bară, cu capătul în formă de elice, care se adaptează la perforatorul mecanic. – Tc. burgu.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu burghiu
zglobíu adj. m., f. zglobíe; pl. m. și f. zglobíi Vezi definitia »
HÓLMIU s.n. Element din familia pământurilor rare. [Pron. -miu. / cf. fr. holmium, germ. Holmium]. Vezi definitia »
SUPLÍCIU s.n. Caznă, tortură. ♦ (Fig.) Chin, suferință psihică. [Pron. -ciu. / < lat. supplicium, cf. fr. supplice, it. supplicio]. Vezi definitia »
TALHÂLCÍU, talhâlcii, s. m. (Turcism înv.) Demnitar la curtea otomană, care prezenta sultanului raportul marelui vizir și care transmitea firmanul împărătesc de numire a domnilor din țările vasale. – Tc. telhisçi. Vezi definitia »
PHIU interj. v. phi. Vezi definitia »