Definita cuvantului buric
BURÍC, burice, s. n. 1. Cavitate care se formează în mijlocul abdomenului, după tăierea cordonului ombilical; ombilic. ♦ Fig. Mijloc, centru. ◊ Expr. Buricul pământului = centrul pământului. A se crede (sau a se socoti) buricul pământului = a se crede (sau a se socoti) cel mai important dintre toți. ♦ Cordonul ombilical prin care fetusul primește hrană din corpul mamei. 2. (În expr.) Buricul degetului = vârful degetului. 3. Compus: buricul-apei = plantă erbacee cu flori mici, albe sau roșietice, dispuse în umbele (Hydrocotyle vulgaris). – Lat. *umbulicus (= umbilicus).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu buric
ALCÁIC, -Ă, alcaici, -ce, adj. (În sintagmele) Vers alcaic = vers antic format din cinci picioare, cu cezura după al doilea picior. Strofă alcaică = strofă compusă din patru versuri: două alcaice, unul iambic și unul coriambic. [Pr.: -ca-ic] – Din fr. alcaïque. Vezi definitia »
MONOLÓGIC, -Ă adj. (Rar) Care se bazează pe monolog (interior). [< monolog + -ic, cf. germ. monologisch, fr. monologique]. Vezi definitia »
LÍRIC, -Ă, lirici, -ce, adj. 1. (Mai ales despre poezii) Care exprimă direct stări afective personale, sentimente intime. ♦ (Substantivat, f.) Poezia lirică (1), genul poetic liric. ♦ (Substantivat, f.) Totalitatea operelor lirice (1) ale unui poet, ale unui popor, ale unei epoci etc. 2. Care aparține poeziei (sau literaturii) lirice (1), care este caracteristic poeziei lirice, privitor la poezia lirică. ♦ (Despre scriitori; adesea substantivat) Care scrie poezii lirice (1) sau literatură lirică. ♦ Fig. Sentimental, emotiv, sensibil; plin de entuziasm, exaltat. 3. Care aparține muzicii de operă, referitor la muzica de operă. ♦ (Despre voce) Care se caracterizează prin sonoritate dulce, lipsită de încordare, prin mobilitate; (despre cântăreți) care are o astfel de voce. – Din fr. lyrique. Vezi definitia »
scripturístic, scripturístică, adj. (înv.) 1. care este redat prin scriere; scriptic. 2. (despre probe, examen) scris. Vezi definitia »
APOMAGMÁTIC, -Ă adj. (despre agregate cristaline sau amorfe) format din crăpăturile scoarței terestre din soluții magmatice. (< fr. apomagmatique) Vezi definitia »