Definita cuvantului burzului
BURZULUÍ, burzuluiesc, vb. IV. Refl. 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva). ♦ Fig. (Despre vreme) A se schimba în rău. ♦ Refl. și tranz. (Înv. și arh.) A (se) răscula, a (se) răzvrăti. 2. (Despre păr) A se zbârli. ◊ Expr. (Tranz.) A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa. – Magh. borzolni.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu burzului
șpontuí, șpontuiésc, vb. IV (reg.; despre tablele unei plute) a îmbina cu ajutorul șponturilor tablelor plutelor. Vezi definitia »
CONVIEȚUÍ, conviețuiesc, vb. IV. Intranz. A trăi laolaltă, în același loc cu cineva; a coabita. – Con1 + viețui (după lat. convivere) Vezi definitia »
ÎNCERCUÍ vb. tr. a strânge ca într-un cerc; a înconjura din toate părțile; (fig.) a împresura. (după fr. encercler) Vezi definitia »
tehúi (-ie), adj. – (Mold.) Nebun, lunatic, smintit. – Var. tăhui, terhui, căhui, chiahui, năhui. Creație expresivă puțin clară. – Der. tehuială, s. f. (nebuinie, țicneală); tehui, vb. (a zăpăci, a prosti). Vezi definitia »
șăncăluí, șăncăluiésc, vb. IV (reg.) a înșela, a amăgi. Vezi definitia »