ȘINUÍ, șinuiesc, vb. IV. Tranz. A pune șine (la o roată de lemn, p. ext. la un vehicul), a fereca. – Șină + suf. -ui. Vezi definitia »

preabiruí, preabiruiésc, vb. IV (înv.) a birui, a învinge în mod categoric,decisiv. Vezi definitia »

mistuí (mistuiésc, mistuít), vb. – 1. A digera. – 2. A consuma, a devora. – 3. A suprima, a anihila. – 4. A ține ascuns, a face să dispară. – Var. amistui. Mag. emészteni (Cihac, II, 516; Tiktin; Mîndrescu 173; Gáldi, Dict., 83). – Der. mistuitor, adj. (devorator, vorace). Vezi definitia »

PISTRÚI, -ÚIE, pistrui, -uie, s. m., adj. 1. S. m. Pată mică, brună sau gălbuie, care se formează pe pielea unor oameni (mai ales sub acțiunea soarelui). 2. Adj. (Rar) Pistruiat. – Pistru (reg. „pătat” < sl.) + suf. -ui. Vezi definitia »

jghebuí vb. IV (reg.) a face cu dalta sau cu tesla găuri în lemnele folosite la clădiri; a scobi aceste lemne. Vezi definitia »