FÍLDEȘ, (1) fildeși, s. m., (2) fildeșuri, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre dinții incisivi ai unui elefant. ♦ (Înv.) Elefant. 2. S. n. Substanță osoasă de culoare albă din care sunt alcătuiți dinții incisivi de elefant și din care se fac diferite obiecte ornamentale, de toaletă etc.; ivoriu. ◊ Fildeș animal (sau artificial) = substanță asemănătoare cu fildeșul (2), obținută prin macerarea oaselor de animale în clorură de var. Fildeș vegetal = material foarte dur, extras din semințele unor palmieri, servind la fabricarea nasturilor. – Din tc. fildiși. Vezi definitia »

BICHIȘ, com. în jud. Mureș; 1.078 loc. (1991). Castel (sec. 18) în satul Ozd. Vezi definitia »

HAȘÍȘ s. n. Substanță narcotică extrasă din vârfurile înflorite ale unei specii de cânepă exotică (Cannabis indica), folosită ca excitant psihic, care, consumată sistematic, dă toxicomanii grave. – Din fr. haschisch. Vezi definitia »

cópoș (-șe), adj. – (Cal) cu spinarea arcuită. Mag. kupos (S. Pop, Dacor., IV, 1557; Gáldi, Dict., 121). În Trans. Vezi definitia »

pogonáș, pogonáșe și pogonáși, s.n. și m. (reg.; înv.) 1. (s.n.) pogon, iugăraș. 2. (s.m.) lucrător agricol cu pogonul (mai ales la vie); pogonar. Vezi definitia »