Definita cuvantului bucățel
BUCĂȚÉL s. m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele inferioare răsucite în formă de sul și cu flori roșietice sau violacee (Agrostis canina). – Din bucățea (prin substituire de sufix).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bucățel
FUZÉL s. m. amestec de alcooli superiori, rezultat la fermentația alcoolică a proteinelor din cereale și din fructe, sub acțiunea drojdiei de bere, dizolvant la fabricarea substanțelor aromatice și a parfumurilor. (< fr., engl. fusel) Vezi definitia »
BOTÉL s. n. vas fluvial vechi transformat în cabană ancorată la malul apei. (< fr. bothel) Vezi definitia »
TOVĂRĂȘÉL, -ÍCĂ, tovărășei, -ele, s. m. și f. (Fam.) Diminutiv al lui tovarăș. – Tovarăș + suf. -el, -ică. Vezi definitia »
proclețél adj. m. (reg.) afurisit. Vezi definitia »
AUTOMODÉL s.n. Autovehicul în miniatură. [Cf. fr. auto-modèle]. Vezi definitia »