CUCONÍȚĂ, cuconițe, s. f. Diminutiv al lui cucoană (1). [Var.: coconíță, coníță s. f.] – Cucoană + suf. -iță. Vezi definitia »

féstă (féste), s. f. – Glumă, păcăleală, farsă. It. festa, sp. fiesta, cu sensul special de „glumă”, intrat probabil pe filieră orientală, cf. ngr. φέστα „sărbătoare” (DAR), sb. fësta„banchet”. Vezi definitia »

MONOMÉMBRĂ, monomembre, adj. (Gram.; despre propoziții) Format dintr-un singur cuvânt. – Mono- + membră. Vezi definitia »

SUPRAFÁȚĂ, suprafețe, s. f. 1. Partea exterioară sau de deasupra a unui corp; față. ◊ Loc. adv. La suprafață = fără a pătrunde în esența lucrurilor, în mod superficial. 2. Întindere nelimitată (de teren, de pădure etc.) considerată sub raportul lungimii și lățimii, măsurată în unități la pătrat. ◊ Suprafață de respirație = suprafață pulmonară care dă capacitatea respiratorie. ♦ (Geom.) Arie² limitată de o linie închisă (frântă sau curbă) măsurată în unități la pătrat. – Din supra- + față (după fr. surface). Vezi definitia »

GLOBIGERÍNĂ s. f. foraminifer din mările temperate și calde, cu cochilia perforată și împărțită în mai multe camere sferice. (< fr. globigérine) Vezi definitia »