RUP, rupi, s. m. (Înv., sec. XVIII) Unitate de măsură a lungimii, egală cu o optime de cot (II.). (din tc. rub; cf. rubiá și ngr. ρούπι, sp. arroba) Vezi definitia »

ciup (ciúpi), s. m. – 1. Smoc de păr, moț, tupeu. – 2. Șuviță, plete, cîrlionț. – 3. Copac stufos, frunziș. – Mr. ciup „ață de cînepă”. Sl. (sb. čup „smoc”, rus. čup „moț”), cf. alb. čupë „plete”. Nu poate proveni direct din sb., cum crede DAR, datorită circulației extinse a cuvîntului rom. Pare cuvînt diferit de cel anterior, probabil în legătură cu ciuf. – Der. ciupos, adj. (zbîrlit, ciufulit). Vezi definitia »

Grup de persoane catre care este indreptata o comunicare sau un mesaj. Vezi definitia »

grup (grúpuri), s. n. – Ansamblu de obiecte, de animale sau plante asemănătoare, grupare. – Var. grupă, s. f. Mr. grup. Fr. groupe. – Der. grupa, vb., din fr. grouper; grupet, s. n., din it. gruppetto. Cuvîntul mr. provine din it. Vezi definitia »

dup, dupi, s.m. (reg.) 1. smoc de lână, cocoloș de blană, de păr, de postav. 2. (în jocul de copii) vergea prinsă din zbor. Vezi definitia »