BIÉLĂ, biele, s. f. Organ de mașină în formă de bară, făcând parte dintr-un mecanism de transformare a unei mișcări rectilinii în mișcare de rotație și invers. [Pr.: bi-e-] – Fr. bielle. Vezi definitia »

LAMELIBRANHIÁTĂ, lamelibranhiate, s.f. – V. lamelibranhiat (2) [DEX'98] Vezi definitia »

ANTIBENZOPIRÍNĂ s. f. oleat de magneziu, rezistent față de acizii slabi și bun conducător de electricitate. (< anti- + benzopirină) Vezi definitia »

CORNEÁNĂ s.f. (Geol.) Rocă metamorfică, dură și compactă, bogată în cuarț. [Pron. -ne-a-. / < fr. cornéenne]. Vezi definitia »

líșiță (líșițe), s. f. – Bucată de lemn arcuită care fixează cuiul inimii la oiștea din spate a căruței. Sb. lisice „legătură” (Candrea), sau bg. lesici (Conev 69). Vezi definitia »