HIPOCLORHIDRÍE s. f. hipoaciditate. (< fr. hypochlorhydrie) Vezi definitia »

TRANSPOZÍȚIE s. f. 1. transpunere. 2. (mat.) permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul cu celălalt), rămân neschimbate. 3. (chim.) schimbare a poziției unor atomi sau radicali dintr-o moleculă organică pentru a forma un izomer. 4. (muz.) transcriere sau executare a unei compoziții în altă tonalitate decât cea inițială. 5. (biol.) mișcare a unei gene dintr-un set cromozomial sau dintr-un cromozom în altul. 6. problemă enigmistică, în schimbarea poziției părților componente ale unei șarade din a căror însumare inversă trebuie să rezulte un cuvânt nou. (< fr. transposition) Vezi definitia »

CONGLOMERÁȚIE s.f. Îngrămădire, conglomerare; conglomerat (1). [Gen. -iei, var. conglomerațiune s.f. / cf. lat. conglomeratio, fr. conglomération]. Vezi definitia »

FOTOTAXÍE, fototaxii, s. f. Reacție a protoplasmei la lumină. – Din fr. phototaxie. Vezi definitia »

ARGUȚÍE s. f. (Livr.) Argumentare sofistică bazată pe fapte nesemnificative sau nesigure; subtilitate exagerată în argumentare. – Din fr. argutie, lat. argutia. Vezi definitia »