NEMÉT, nemeturi, s. n. (Rar; colectiv) Totalitatea neamurilor cuiva; rude. – Neam + suf.-et. Vezi definitia »

HUZMÉT, huzmeturi, s. n. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) 1. Dar omagial, plocon; p. gener. dar. 2. Slujbă, funcție; p. ext. rang. 3. Venitul unor dări, ca vinăriciul, oieritul¹ etc., sau venitul ocnelor și al vămilor. – Din tc. hizmet. Vezi definitia »

SCHELÉT s. n. 1. partea osoasă sau calcaroasă a corpului la vertebrate; totalitatea oaselor unui vertebrat. 2. ansamblu de elemente care formează structura de rezistență a unei construcții sau a unui sistem tehnic; osatură. 3. (fig.) plan, schemă sumară a unei opere literare, științifice etc. 4. fracțiune granulometrică a solului, din elemente minerale mai mari de 2 mm. 5. caracter tipografic (lung și subțire) format din conturul literelor. 6. (lingv.) totalitatea sunetelor (fonemenelor) din care e format un cuvânt. (< fr. squelette) Vezi definitia »

AGONOTÉT s.m. Cel care prezida întrecerile atletice la grecii antici. [< gr. agonothetes, cf. fr. agonothète]. Vezi definitia »

MANGÉT, mangeturi, s. n. (Înv.) Garnitură la rochie, alcătuită din volane, dantele etc.; p. restr. volan (la rochie). – Cf. manșetă. Vezi definitia »