CASTÉL, castele, s. n. 1. Clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri și cu creneluri, înconjurată de ziduri și de șanțuri, care servea ca locuință seniorilor feudali; (astăzi) casă mare care imită arhitectura medievală. ◊ Expr. Castele în Spania = visuri irealizabile, planuri fantastice, iluzii deșarte. 2. (În sintagma) Castel de apă = construcție specială (în formă de turn) care servește ca rezervor de apă. 3. Fiecare dintre construcțiile situate deasupra punții superioare a unei nave. – Din lat. castellum. Cf. pol. kasztel, it. castello. Vezi definitia »

PASTÉL s.n. 1. Creion de pictură, moale, colorat, făcut din culori pulverizate amestecate cu talc și cu gumă arabică. ♦ Desen, pictură reprezentând un peisaj din natură, executat cu astfel de creioane, cu acuarelă sau cu ulei. 2. (Lit.) Poezie descriptivă cu fond liric, în care este înfățișat un peisaj din natură. 3. Lucrare muzicală lirică, amintind de un pastel (2) sau compusă pe cuvintele acestuia. // adj. (Culoare) delicată, pală. [Pl. -luri, -le. / cf. fr. pastel, it. pastello < pasta – pastă]. Vezi definitia »

CONTRAAPÉL s. n. (jur.) al doilea apel, revenire asupra primului apel. (< fr. contre-appel) Vezi definitia »

vânticél s. n., pl. vânticéle Vezi definitia »

GRÁDEL s. n. ȚesĂ?turĂ? albĂ? de bumbac cu dungi în diagonalĂ?, pentru rufĂ?rie bĂ?rbĂ?teascĂ?. -Din germ. Gradel Vezi definitia »