ÎNGĂIMĂCEÁLĂ, îngăimăceli, s. f. (Reg.) Încurcătură, zăpăceală, confuzie. – Din îngăimăci + suf. -eală. Vezi definitia »

VILANÉLĂ s. f. 1. poezia cu formă fixă (în literatura franceză), cu 18 versuri, pe două rime. ◊ scurtă poezie pastorală. 2. cântec vocal cu caracter dansant, de origine napolitană, din sec. XV-XVI, plin de vivacitate ritmică, de voie bună. 3. piesă cu caracter de dans țărănesc, în tempo vioi. (< fr. villanelle, it. villanella) Vezi definitia »

NECREDÍNȚĂ, necredințe, s. f. 1. Comportare necinstită, înșelăciune, trădare; lipsă de fidelitate; infidelitate. 2. Lipsă de credință religioasă; ateism; nerespectare a dogmelor bisericești; credință greșită, erezie. – Ne- + credință. Vezi definitia »

SINUSOÍDĂ s.f. Curbă care reprezintă schimbarea sinusului (2) în funcție de schimbarea unghiului respectiv. [Pron. -so-i-. / < fr. sinusoïde]. Vezi definitia »

ALGOCENÓZĂ s.f. (Biol.) Grupare naturală alcătuită din indivizii uneia sau ai mai multor specii de alge. [< fr. algocénose, cf. gr. alga – algă, koinos – comun]. Vezi definitia »