CARACUDĂ (‹ bg.) s. f. Pește teleostean, ciprinid, prezent în toate apele stătătoare și reg. mocirloase ale rîurilor Europei și Asiei de Nord, de 15-20 cm și 80-100 g, cu corpul oval, comprimat lateral, solzi bruni-verzi, arămii și galbeni-portocalii pe burtă (Carassius carassius). Vezi definitia »

pievíță, pievíțe, s.f. (reg.) zăvor de lemn. Vezi definitia »

NITROCELULÓZĂ, nitroceluloze, s. f. Substanță solidă inflamabilă, de culoare albă, cu aspect fibros, asemănătoare cu bumbacul, obținută prin tratarea celulozei cu un amestec de acid azotic și acid sulfuric, întrebuințată ca exploziv, la fabricarea celuloidului, a unor lacuri etc.; azotat de celuloză. – Din fr. nitrocellulose. Vezi definitia »

NITROCELULÓZĂ s.f. Substanță obținută prin tratarea celulozei cu un amestec de acid azotic și acid sulfuric și întrebuințată ca exploziv; nitrat de celuloză. [< fr. nitrocellulose]. Vezi definitia »

BETONIÉRĂ, betoniere, s. f. Mașină pentru prepararea betonului. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. bétonnière. Vezi definitia »