GĂMÁN, gămani, s. m. (Pop.) Om foarte mâncăcios; mâncău. – Et. nec. Vezi definitia »

OTOMÁN, -Ă, otomani, -e s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Turc. 2. Adj. Turcesc. – Din lat. othomannus, fr. ottoman, it. ottomano, germ. Ottomane. Vezi definitia »

BARREMIÁN, -Ă, barremieni, -e, adj., s.n. (Din) ultimul etaj al cretacicului inferior. (din fr. barrémien) Vezi definitia »

SUBURBÁN, -Ă adj. care se află în suburbie; de (la) suburbie. ♦ comună ~ă = comună în apropierea unui oraș, de care depinde administrativ. ◊ (fig.; despre limbaj, comportare) necivilizat. (< fr. suburbain, lat. suburbanus) Vezi definitia »

HTONIÁN, -Ă adj. referitor la pământ, al pământului; subteran; htonic. ◊ referitor la divinitățile subpământene. (< fr. chtonien) Vezi definitia »