Definita cuvantului coexistență
COEXISTÉNȚĂ, coexistențe, s. f. Existența simultană a mai multor lucruri, ființe, fenomene. ◊ Coexistență pașnică = principiu de bază al relațiilor internaționale dintre state cu sisteme sociale diferite, potrivit căruia aceste state se angajează să trăiască în pace și să rezolve litigiile dintre ele fără a apela la forța armată – Din fr. coexistence
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu coexistență
groapă, gropi s. f. (tox.) lingură folosită de consumatorii de opiu și heroină pentru încălzirea drogului inhalat sau injectat ulterior. Vezi definitia »
căruță, căruțe s. f. v. cațarulă. Vezi definitia »
cúlpă (cúlpe), s. f. – Vină. Lat. culpa (sec. XIX). – Der. culpabil, adj. (vinovat), din lat. culpabilis (sec. XIX); culpabilitate, s. f. (vinovăție); culpeș, s. m. (vinovat), der. internă destul de riscantă, care pare a i se datora lui Odobescu, a fost folosită numai de unii scriitori din sec. XIX; inculpa, vb., din fr.; disculpa, vb., din fr. disculper, mai puțin folosit. Vezi definitia »
zdruncinătúră s. f., g.-d. art. zdruncinătúrii; pl. zdruncinătúri Vezi definitia »
AVICULTÚRĂ s. f. Știință care se ocupă cu creșterea rațională a păsărilor de curte în scop economic; profesiune bazată pe această știință. – Din fr. aviculture. Vezi definitia »