ODONTOTÉHNICĂ s. f. arta de a conserva dinții, plombându-i sau înlocuindu-i pe cei cariați; tehnica dentară. (după fr. odontotechnie) Vezi definitia »

CARTOTÉCĂ s. f. totalitatea fișelor de evidență la personalul sau materialele dintr-o întreprindere ori instituție. ◊ cutie, dulap unde se păstrează fișe; cartonieră. (< fr. cartothèque, germ. Kartothek, rus. kartoteka) Vezi definitia »

CHEÍȚĂ, cheițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cheie. 2. (Pop.) Cusătură (colorată) în zigzag, cu care se încheie marginile la o cămașă țărănească. ♦ Mică întăritură cusută la capătul unei tăieturi făcute într-o stofă, pentru a împiedica destrămarea materialului. ♦ Cheotoare (1) subțire, făcută din ață. – Cheie + suf. -iță. Vezi definitia »

TÓMBOLĂ s.f. Loterie cu obiecte. [< it., fr. tombola]. Vezi definitia »

piculínă (piculíne), s. f. – Flaut mic. It. piccolina (Candrea), cf. pol. pikkulina, rus. pikylĭka. Vezi definitia »