Definita cuvantului colimator
COLIMATÓR, colimatori, s. n. 1. Dispozitiv optic folosit pentru colimarea fasciculelor de raze. 2. Instrument optic pentru determinarea aproximativă a unei direcții. 3. (În expr.) A lua (pe cineva) în colimator = a urmări, a observa comportamentul cuiva; a persecuta (pe nedrept) pe cineva. – Din fr. collimateur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu colimator
ambelor Vezi definitia »
MEDIATÓR, -OÁRE I. adj. (despre planuri) perpendicular pe mijlocul unui segment de dreaptă. II. s. f. perpendiculară pe mijlocul unui segment de dreaptă. III. s. m. 1. factor intermediar de mediere și transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul. 2. substanță chimică eliberată de terminațiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos. IV. s. m. f. persoană, guvern, stat care face o mediație; mijlocitor, intermediar. (< lat. mediator) Vezi definitia »
ZBOR2, zbóruri, s. n. ~ 2. Adunare, reuniune. 3. (Banat) Colecție, mulțime (de obiecte). 4. (Mold.) Șezătoare (v. șezător (2). (din sl., cf. bg., sb., rus. sbor, pol. zbor, dublet al s. n. sobor < sl. sŭborŭ) Vezi definitia »
ANTISECRETÓR, -OÁRE adj., s. n. (medicament) care inhibă o secreție. (< anti- + secretor) Vezi definitia »
ILUSTRATÓR, -OÁRE s. m. f. grafician care ilustrează o carte, un text. (< fr. ilustrateur) Vezi definitia »