Definita cuvantului termina
TERMINÁ, términ, vb. I. 1. Tranz. A duce o acțiune până la capăt; a isprăvi, a sfârși. ◊ Loc. adv. Pe terminate = aproape de a se termina, pe sfârșite. 2. Refl. A lua sfârșit, a se încheia. ♦ A avea o terminație, a se sfârși în... Cuvântul „masă” se termină cu o vocală. ◊ Expr. (Fam.) A se termina cu cineva, se spune când cineva nu mai are nici o șansă de scăpare. [Prez. ind. acc. și: termín] – Din fr. terminer, lat. terminare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu termina
FLEXIONÁ vb. I. tr. A schimba terminațiile cuvintelor după gen, număr și caz. [Pron. -xi-o-. / < fr. flexionner]. Vezi definitia »
SUPERVIZIONÁ vb. tr. a viziona din nou (un film, un spectacol). (< engl. supervise) Vezi definitia »
BLANDIANA, com. în jud. Alba; 1.323 loc. (1991). Stație de c. f. Importante vestigii arheologice datînd din neolitic pînă în sec. 11-12. În satul Acmariu, biserică de lemn (sec. 18). Vezi definitia »
PARTIȚIONÁ vb. tr. (inform.) a decupa memoria unui ordinator în subansambluri operaționale. (< fr. partitionner) Vezi definitia »
păná, pănéz, vb. I (reg.; despre butucii de vie) a schimba, a înlocui. Vezi definitia »