RECEPTÚRĂ s. f. 1. preparare în farmacie a medicamentelor după rețetă; locul unde se prepară aceste medicamente. 2. formulă de compoziție a unui material plastic. (< germ. Rezeptur) Vezi definitia »

LIGROÍNĂ s.f. Benzină ușoară. [Pron. -gro-i-. / < fr. ligroïne]. Vezi definitia »

SPONDILARTRÓZĂ s.f. (Med.) Artroză a vertebrelor și a articulațiilor. [< fr. spondylarthrose]. Vezi definitia »

PSIHANALÍZĂ s. f. 1. Ansamblul concepțiilor lui Freud privind viața psihică conștientă și inconștientă, după care tendințele sau dorințele profunde ale individului vin în conflict cu convingerile sale morale și sunt alungate în subconștient, de unde tind să reapară sub o formă travestită. 2. Metodă de analiză psihologică și de tratament al bolilor neuropsihice, care își propune, prin diverse probe (asociații de cuvinte, relatări de vise, interpretări de figuri confuze etc.), să descopere cauzele nevrozelor și psihozelor și să vindece aceste boli. – Din fr. psychanalyse. Vezi definitia »

BÎLINĂ (‹ rus.) s. f. (la pl.) Cîntece poematice rusești, cu tematică patriotică, socială și etică, însoțite de melodie, alcătuind eposul eroic al Rusiei vechi. S-au format între sec. 11 și 16 și cuprind două cicluri principale: klevian, din care fac parte b. haiducești despre Ilia Muromeț ș.a., și novgorodian, din care fac parte, de ex. b. – basm „Sadko”. Sin. starină. Vezi definitia »