TAVÁN, tavane, s. n. 1. Plafon. ◊ Expr. A sta cu ochii în tavan = a sta degeaba; a lenevi. ♦ Partea superioară a unei excavații miniere. 2. (Reg.) Scândură de brad, lungă și subțire, folosită la construirea podului casei. 3. (Reg.) Fiecare dintre cele două extremități ale unei corăbii, unde dorm corăbierii. – Tc. tavan. Vezi definitia »

fălticeneán adj. m., s. m., pl. fălticenéni; adj. f. fălticeneánă, pl. fălticenéne Vezi definitia »

prăzniceán, prăznicéni, s.m. (înv.) persoană care respectă sărbătorile,praznicele bisericești. Vezi definitia »

OXFORDIÁN s.n. (Geol.) Al doilea etaj al jurasicului superior. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -di-an. / < fr. oxfordien, cf. Oxford – oraș în Anglia]. Vezi definitia »

COCCIGIÁN, -Ă adj. referitor la coccis, al coccisului. (< fr. coccygien) Vezi definitia »