PUF², (5) pufuri, s. n. 1. (De obicei cu sens colectiv) Pene mici, moi și fine, care constituie primul penaj al puilor sau care acoperă corpul unor păsări pe burtă și sub aripi, servind pentru umplerea pernelor, a plăpumilor etc. ◊ Expr. A crește în puf = a crește în confort, neducând lipsă de nimic. 2. (Cu sens colectiv) Peri fini și moi care cresc pe obraz; început de barbă sau de mustață. 3. (Cu sens colectiv) Părul mărunt, moale și mătăsos din blana unor animale. 4. (Cu sens colectiv) Perii mici și fini ai unor fructe, semințe etc. 5. Obiect de toaletă care servește la pudrat, făcut din puf² (1) sau din alt material pufos. 6. (Adjectival, în compusul) Bumbac-puf = bumbac brut obținut la cules. 7. (Spec.) Minge de badmington. – Din bg., scr. puh. Vezi definitia »

prodúf (prodúfuri), s. n. – Copcă. – Var. produh, produv, produșcă. Sl. produchŭ „răsuflătoare” (Tiktin; Conev 42). Trebuie să fie dublet al lui produf, s. n. (vrană la butoi). Mai ales în Mold., cf. preduci. Vezi definitia »

PREDÚF s. n. v. produf. Vezi definitia »

PUF³, pufuri, s. n. Scaun scund, fără spătar, de formă cilindrică, capitonat sau făcut din material plastic umplut cu aer. – Din fr. pouf. Vezi definitia »

salátă de boeuf [oeu pron. ö] s. f., g.-d. art. salátei de boeuf; pl. saláte de boeuf Vezi definitia »