DISOCIABILITÁTE s.f. Însușirea de a fi disociabil. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. dissociabilité]. Vezi definitia »

toporâște, toporâști, s.f. (reg.) 1. coadă de coasă, de topor, de secure. 2. loc în pădure unde se taie copacii numai cu toporul. Vezi definitia »

nunéște adv. (reg.) în felul nunilor. Vezi definitia »

căpéte, căpéți, s.m. (reg. înv.) vas de lemn sau de tinichea, de o oca , cu care se ia vama la moară; căpăț, căuș, gâf, mertic. Vezi definitia »

a face pluta pe spate expr. (intl.) a fi înecat. Vezi definitia »