STRÁNIU, -IE, stranii, adj. (Livr.; adesea adverbial) Care iese din comun, care șochează prin aspect, manifestări etc.; neobișnuit, ciudat, bizar. – Din it. stranio. Cf. it. strano. Vezi definitia »

OSUÁRIU s. n. v. osuar. Vezi definitia »

a jupui de viu (pe cineva) expr. 1. a bate foarte tare (pe cineva). 2. a-i lua (cuiva) toți banii. Vezi definitia »

șalvaragíu, șalvaragíi, s.m. (înv.) 1. persoană care confecționa sau vindea șalvari. 2. persoană care purta șalvari. 3. (ir.) turc. Vezi definitia »

STACOȘÍU, -ÍE adj. v. stacojiu. Vezi definitia »