ANTIBIOGRÁMĂ s.f. Analiză a sângelui prin care se stabilește care este antibioticul cel mai indicat pentru a trata o infecție microbiană. [Pron. -bi-o-, pl. -me. / < fr. antibiogramme]. Vezi definitia »

schíndină (-ne), s. f. – Pericol. Ngr. ϰίνδυνος. Sec. XVIII, înv. (Gáldi 248). Vezi definitia »

BÁSCĂ, băști, s. f. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Var.: basc s. n.] – Fr. [beret] basque. Vezi definitia »

HEMOCIANÍNĂ, hemocianine, s. f. Proteină de culoare albastră, conținând cupru, prezentă în hemolimfa unor protozoare și a crustaceelor. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. hémocyanine. Vezi definitia »

STÍGMĂ s.f. (Zool.) 1. Organit specializat pentru recepționarea excitațiilor luminoase, la protozoare. 2. Stigmat (2, 3). [< fr., it., lat., gr. stigma]. Vezi definitia »