MAJÁRCĂ s. f. Soi autohton de viță de vie cultivat pe terenuri nisipoase, cu boabe mari de culoare verzuie-ruginie. – Et. nec. Vezi definitia »

ELECTROMIOGRÁMĂ, electromiograme, s. f. (Med.) Diagramă care reprezintă curenții electrici generați de activitatea musculară. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. électromyogramme. Vezi definitia »

MONSTRÁNȚĂ s. f. casetă de cristal încadrată într-o somptuoasă montură de argint sau chiar de aur bătut cu pietre prețioase, în care se păstrează hostia în bisericile catolice. (< germ. Monstranz, fr., engl. monstrance) Vezi definitia »

MANDRÍNĂ, mandrine, s. f. 1. Dispozitiv de fixare pe o mașină-unealtă a unei piese în vederea prelucrării acesteia sau a unei scule cu care se efectuează operația de prelucrare. 2. (Tehn.) Priboi¹ (1). 3. Sârmă care se introduce în interiorul instrumentelor inelare sau tubulare pentru a le destupa. [Var.: mandrín s. n.] – Din fr. mandrin. Vezi definitia »

IMPERMANÉNȚĂ s. f. lipsă de permanență. (< engl. impermanence) Vezi definitia »