Definita cuvantului torit
TORÍT s. n. Silicat natural de toriu, puternic radioactiv, întrebuințat, ca minereu, pentru extragerea unor elemente radioactive. – Din fr. thorite.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu torit
ERITROCÍT s. n. hematie. (< fr. érythrocyte) Vezi definitia »
MĂRMURÍT, -Ă, mărmuriți, -te, adj. 1. (Rar) Lucrat în marmură; sculptat. 2. (Fig.) Înmărmurit. ♦ (Despre obiecte) Neclintit, nemișcat. – V. mărmuri. Vezi definitia »
BÂLBÂÍT, -Ă, bâlbâiți, -te, adj. (Adesea substantivat și adverbial) Care (se) bâlbâie, care vorbește greu, gângav. – V. bâlbâi. Vezi definitia »
PLEOȘTÍT, -Ă, pleoștiți, -te, adj. 1. Lăsat într-o parte sau în jos; deplasat, deformat; turtit, strivit. ♦ Aplecat prin dărăpănare, distrugere, năruire. 2. Fig. (Fam.) Abătut, deprimat, descurajat, dezumflat. – V. pleoști. Vezi definitia »
PEGMATOLÍT s.n. Varietate de ortoză, întrebuințată ca fondant în industria ceramică. [Et. incertă]. Vezi definitia »